încălca
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.kəl'ka/
Verb
| Conjugarea verbului încălca | |
| Infinitiv | a încălca |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
încalc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să încalce |
| Participiu | încălcat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a ocupa prin violență un teritoriu străin; a cotropi.
- (v.tranz.) (fig.) a nu respecta o lege, a nesocoti un drept, o obligație etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online