română

Etimologie

Din a înclina.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kli'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înclinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înclinare înclinări
Articulat înclinarea înclinările
Genitiv-Dativ înclinării înclinărilor
Vocativ înclinare înclinărilor
  1. acțiunea de a (se) înclina și rezultatul ei.
  2. (geom.) înclinație.
  3. (fig.) vocație, dispoziție; înclinație.


Traduceri

Referințe