încuraja

română

Etimologie

Din în- + curaj (după franceză encourager).

Pronunție

• AFI: /ɨn.ku.ra'ʒa/

Verb

Conjugarea verbului încuraja
Infinitiv	a încuraja
Indicativ prezent pers. 1 sg.	încurajez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să încurajeze
Participiu	încurajat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a da curaj; a îmbărbăta.
2. (v.tranz.) a sprijini, a stimula.

Cuvinte derivate

• încurajare
• încurajat
• încurajator

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online