română

Etimologie

Din a (se) înfiora.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
înfiorare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înfiorare înfiorări
Articulat înfiorarea înfiorările
Genitiv-Dativ înfiorării înfiorărilor
Vocativ înfiorare înfiorărilor
  1. faptul de a (se) înfiora; frică, spaimă; neliniște, tulburare, emoție.


Traduceri

Referințe