înfrigurare

română

Etimologie

Din înfrigur (at) + sufixul -are.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fri.gu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înfrigurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înfrigurare	înfrigurări
Articulat	înfrigurarea	înfrigurările
Genitiv-Dativ	înfrigurării	înfrigurărilor
Vocativ	înfrigurare	înfrigurărilor

1. stare de încordare nervoasă, de nerăbdare, de emoție.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu înfrigurare = cu neliniște, cu emoție.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online