șugui

română

Variante

• șăgui

Etimologie

Din șagă + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ʃu.gu'i/

Verb

Conjugarea verbului șugui
Infinitiv	a șugui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	șuguiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să șuguiască
Participiu	șuguit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (reg.) a glumi.
2. (v.tranz.) a duce cu vorba; a minți.

Cuvinte derivate

• șuguială
• șuguire
• șuguitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online