Aar
germană
(Deutsch)
Etimologie
Din germana medie de sus ar < vechea germană de sus aro.
Pronunție
- AFI: /aːʁ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Aar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Aar | die Aare(n) |
| Acuzativ | den Aar | die Aare(n) |
| Dativ | dem Aar(e) | den Aaren |
| Genitiv | des Aaren/Aar(e)s | der Aare(n) |
- (poetic) acvilă