Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
Dumnezeu
Dumnezeu

română

Etimologie

Din latină dǒmĭnĕ dĕus.

Pronunție

  • AFI: /dum.ne.'zeu/


Nume propriu


Declinarea substantivului
Dumnezeu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ Dumnezeu dumnezei
Articulat Dumnezeul dumnezeii
Genitiv-Dativ lui Dumnezeu dumnezeilor
Vocativ Dumnezeule dumnezeilor
  1. ființă supranaturală, considerată în credințele religioase drept creatoare a lumii și cea care determină destinul oamenilor.
  2. divinitate, zeu.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • Încotro (sau unde, cum) te-a îndrepta Dumnezeu = la voia întâmplării, oriunde
  • (Va fi) cum va da (sau va vrea) Dumnezeu = (va fi) cum s-o întâmpla, la întâmplare, potrivit destinului
  • Cum dă Dumnezeu = cum se întâmplă; p. ext. prost, rău
  • A porni (sau a merge etc.) cu Dumnezeu = a porni (sau a merge etc.) în pace, cu bine, sănătos
  • Cu Dumnezeu înainte! = noroc! succes! (la drum, într-o acțiune întreprinsă etc.)
  • A nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu = a nu crede în nimic; a nu avea (sau a fi fără) nici un sens, nici o valoare, nici un gust
  • A lăsa (pe cineva) în plata (sau în știrea) lui Dumnezeu = a lăsa (pe cineva) în pace sau la voia întâmplării
  • A (se) ruga (ca) de toți Dumnezeii = a se ruga cu insistență; a implora
  • Parcă (sau i se pare că) a apucat (sau a prins) pe Dumnezeu de (un) picior = se spune despre cineva care are un mare și neașteptat noroc
  • (punând accentul în frază) Dumnezeu știe! = nu se știe!
  • Dumnezeule! = exclamație de spaimă, durere, deznădejde, entuziasm, mirare
  • Pentru (numele lui) Dumnezeu! = exclamație de implorare, deznădejde sau dezaprobare
  • Ce Dumnezeu! = exclamație de necaz, de nemulțumire
  • Să dea Dumnezeu! = (formulă de urare) să se împlinească ceea ce doresc (sau dorești etc.)!


Traduceri

Referințe