română

Etimologie

Din latină asternĕre.

Pronunție

  • AFI: /aʃ'ter.ne/


Verb


Conjugarea verbului
(se) așterne
Infinitiv a (se) așterne
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) aștern
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) aștearnă
Participiu așternut
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a întinde un covor, o pânză etc. pe o suprafață.
    Așterne covorul.
    Aștern o pânză.
    Așternuseră asfalt.
  2. (adesea fig.) a (se) împrăștia, a (se) răspândi pe jos, încâtformeze un strat (care se nivelează).
  3. (v.tranz.) a pregăti (și a întinde) așternutul sau, p. ext., patul pentru culcare.
  4. a pregăti pe masă toate cele necesare pentru a mânca.
    Aștern fața de masă.
  5. (v.tranz.) a scrie, a compune.
  6. (v.refl. și tranz.) a (se) întinde (orizontal) pe jos, a (se) culca la pământ.
    Frunzele s-au așternut pe sub copaci.
  7. (fig.) a se apuca temeinic sau în tihnă de o treabă.
    Se așterne pe carte, pe învățătură.
  8. (v.tranz.) a trânti, a culca pe cineva la pământ (printr-o lovitură).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A se așterne la drum = a porni la drum lung
  • A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = a fugi sau a merge foarte repede
  • (înv.) A așterne (pe cineva) la scară = a întinde (pe cineva) pe jos pentru a-l bate
  • Cum îți vei așterne așa vei dormi = ce acțiuni vei întreprinde așa rezultate vei obține


Traduceri

Referințe