assouvir

franceză

(français)

Etimologie

Din latina populară *assopīre ("a satisface") < latină sopire ("a dormi") (influențat de cuvântul assevir din franceza veche).

Pronunție

• AFI: /a.su.viʁ/

Verb

1. a satisface
2. a alina
3. a astâmpăra

s'assouvir

1. a se cuminți, a astâmpăra

Cuvinte derivate

• assouvissement

Cuvinte apropiate

• inassouvi
• inassouvissement