O barcă

română

Etimologie

Din neogreacă βάρκα (bárka) sau italiană barca < latină barca. Confer franceză barque.

Pronunție

  • AFI: /'bar.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
barcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ barcă bărci
Articulat barca bărcile
Genitiv-Dativ bărcii bărcilor
Vocativ ' '
  1. ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu vâsle, cu pânze sau cu motor, destinată transporturilor la distanțe mici.
    Barcă pescărească.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (pop., glum.) A se da în bărci = a avea contact sexual


Traduceri

Referințe