bavețică

română

Etimologie

Din bavetă + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /ba.ve'ʦi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului bavețică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bavețică	bavețele
Articulat	bavețica	bavețelele
Genitiv-Dativ	bavețelei	bavețelelor
Vocativ	bavețică	bavețelelor

1. diminutiv al lui bavetă; bărbiță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online