Etimologie

Din bonjur + sufixul -ist.

Pronunție

  • AFI: /bon.ʒu'rist/


Substantiv


Declinarea substantivului
bonjurist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bonjurist bonjuriști
Articulat bonjuristul bonjuriștii
Genitiv-Dativ bonjuristului bonjuriștilor
Vocativ bonjuristule bonjuriștilor
  1. nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța.


Traduceri

Referințe