română

Etimologie

Din franceză (à la) bretonne.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
breton
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ breton bretoane
Articulat bretonul bretoanele
Genitiv-Dativ bretonului bretoanelor
Vocativ bretonule bretoanelor
  1. păr lăsat pe frunte și retezat în linie dreaptă.


Traduceri

Etimologie

Din franceză breton.

Substantiv


Declinarea substantivului
breton
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ breton bretoni
Articulat bretonul bretonii
Genitiv-Dativ bretonului bretonilor
Vocativ bretonule bretonilor
  1. persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne (Franța), descendentă a vechilor celți.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
breton
Singular Plural
Masculin breton bretoni
Feminin bretonă bretone
Neutru breton bretone
  1. care aparține bretonilor, privitor la bretoni.


Traduceri

Anagrame

Referințe