bunăstare
română
Etimologie
Din bună + stare (după germană Wohlstand).
Pronunție
- AFI: /bu.nəs'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului bunăstare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bunăstare | bunăstări |
| Articulat | bunăstarea | bunăstările |
| Genitiv-Dativ | bunăstării | bunăstărilor |
| Vocativ | bunăstare | bunăstărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online