cărămidă
română
Etimologie
Din neogreacă ϰεραμίδα (keramída).
Pronunție
- AFI: /kə.rə'mi.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului cărămidă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cărămidă | cărămizi |
| Articulat | cărămida | cărămizile |
| Genitiv-Dativ | cărămizii | cărămizilor |
| Vocativ | ' | ' |
- material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice sau a unui paralelipiped, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor.
- (argou) carte voluminoasă.
- (argou) teanc de o sută de bancnote.
- (argou) (tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare.
Sinonime
- 1: (Transilv. și Maram.) teglă
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- (intl. – despre o potențială victimă) A avea cărămidă/flotă/lozul pe el = a avea bani
- A se bate cu cărămida în piept = a) se lăuda; b) a mânca foarte repede
Traduceri
material de construcții de formă prismatică
|
|