română

Etimologie

Din franceză cadavre < latină cadaver.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cadavru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cadavru cadavre
Articulat cadavrul cadavrele
Genitiv-Dativ cadavrului cadavrelor
Vocativ cadavrule cadavrelor
  1. corpul unui om sau al unui animal mort.
    I-a găsit cadavrul într-o văgăună.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A călca (sau a trece) peste cadavre = a fi lipsit de orice scrupule pentru atingerea unui scop
  • Cadavru viu (sau, fam., ambulant) = om extrem de slăbit și cu aspect bolnăvicios


Traduceri

Referințe