candelabru
română
Etimologie
Din franceză candélabre < latină candelabrum.
Pronunție
- AFI: /kan.de'la.bru/
Substantiv
| Declinarea substantivului candelabru | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | candelabru | candelabre |
| Articulat | candelabrul | candelabrele |
| Genitiv-Dativ | candelabrului | candelabrelor |
| Vocativ | candelabrule | candelabrelor |
- suport cu mai multe brațe (bogat ornamentat), pentru lumânări sau becuri electrice; policandru.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online