română

Etimologie

Din franceză compenser < latină compensare.

Pronunție

  • AFI: /kom.pen'sa/


Verb


Conjugarea verbului
compensa
Infinitiv a compensa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
compensez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să compenseze
Participiu compensat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra.
  2. (v.tranz.) a îndrepta un rău printr-un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a despăgubi.
  3. (v.tranz.) (fiz.) a micșora sau a anula efectul unei anumite acțiuni.
  4. (v.tranz. și refl.) (med.) a face să-și revină sau a-și reveni la o stare de funcționare normală, de echilibru.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe