cruciadă

română

Variante

• cruciată

Etimologie

Din franceză croisade, italiană crociata (refăcut după cruce).

Pronunție

• AFI: /kru.ʧi'a.də/

Substantiv

Declinarea substantivului cruciadă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cruciadă	cruciade
Articulat	cruciada	cruciadele
Genitiv-Dativ	cruciadei	cruciadelor
Vocativ	cruciadă	cruciadelor

1. fiecare dintre cele opt expediții cu caracter militar, întreprinse la îndemnul Bisericii catolice de către seniorii din Europa occidentală în perioada dintre 1096 și 1270 și care, sub pretextul eliberării mormântului lui Cristos de la Ierusalim de sub ocupația musulmanilor, urmăreau, de fapt, o expansiune teritorială, economică și politică; (p.gener.) orice expediție militară împotriva unor eretici sau adepților altor religii în evul mediu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online