română

Etimologie

Din slavă (veche) (bŭ)dĕnije, sârbocroată denije.

Pronunție

  • AFI: /ˈde.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
denie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ denie denii
Articulat denia deniile
Genitiv-Dativ deniei deniilor
Vocativ denie deniilor
  1. (în ritualul creștin ortodox) slujbă religioasă de seară în fiecare zi a săptămânii dinaintea Paștilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe