difuzare

română

Etimologie

Din a difuza.

Pronunție

• AFI: /di.fu'za.re/

Substantiv

Declinarea substantivului difuzare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	difuzare	difuzări
Articulat	difuzarea	difuzările
Genitiv-Dativ	difuzării	difuzărilor
Vocativ	difuzare	difuzărilor

1. acțiunea de a (se) difuza și rezultatul ei; răspândire, propagare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fraudezi

Referințe

• DEX '98 via DEX online