difuziune
română
Variante
Etimologie
Din franceză diffusion < latină diffusio, diffusionis.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului difuziune | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | difuziune | difuziuni |
Articulat | difuziunea | difuziunile |
Genitiv-Dativ | difuziunii | difuziunilor |
Vocativ | difuziune | difuziunilor |
- împrăștierea în toate direcțiile a razelor unui fascicul de lumină, a undelor de radio etc. care trec printr-un mediu translucid sau care se reflectă când întâlnesc o suprafață cu asperități.
- pătrunderea moleculelor unui corp în masa altui corp cu care vin în contact.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online