disociere
română
Etimologie
Din a disocia.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului disociere | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | disociere | disocieri |
Articulat | disocierea | disocierile |
Genitiv-Dativ | disocierii | disocierilor |
Vocativ | disociere | disocierilor |
- acțiunea de a (se) disocia și rezultatul ei; disociație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online