română

Etimologie

Din franceză expertise.

Pronunție

  • AFI: /eks.per'ti.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
expertiză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ expertiză expertize
Articulat expertiza expertizele
Genitiv-Dativ expertizei expertizelor
Vocativ expertiză expertizelor
  1. cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei.
  2. (concr.) raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe