Fluierătoare
Fructele fluierătorii

română

Etimologie

Din fluierător.

Pronunție

  • AFI: /flu.je.rə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
fluierătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fluierătoare fluierători
Articulat fluierătoarea fluierătorile
Genitiv-Dativ fluierătorii fluierătorilor
Vocativ fluierătoare fluierătorilor
  1. fluier.
    Scoate sunete dintr-o fluierătoare.
  2. (bot.) (Tamus communis sau Dioscorea communis) plantă erbacee cu flori galbene-verzui și cu fructe bace roșii.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Anagrame

Referințe