frustratoare
română
Etimologie
Din frustrator.
Pronunție
- AFI: /frus.tra'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului frustratoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | frustratoare | frustratoare |
| Articulat | frustratoarea | frustratoarele |
| Genitiv-Dativ | frustratoarei | frustratoarelor |
| Vocativ | frustratoareo | frustratoarelor |
- persoană care frustrează; păgubitoare; (p.ext.) înșelătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online