incapacitate
română
Etimologie
Din franceză incapacité.
Pronunție
- AFI: /in.ka.pa.ʧi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului incapacitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incapacitate | invariabil |
| Articulat | incapacitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | incapacității | invariabil |
| Vocativ | incapacitate | invariabil |
- lipsă de capacitate, neputință de a face ceva; (p.ext.) nepricepere.
- stare, situație a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online