lăibăruț
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ləj.bəˈruʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului lăibăruț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lăibăruț | lăibăruțe |
| Articulat | lăibăruțul | lăibăruțele |
| Genitiv-Dativ | lăibăruțului | lăibăruțelor |
| Vocativ | lăibăruțule | lăibăruțelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online