matisire
română
Etimologie
Din franceză matir.
Pronunție
- AFI: /ma.ti'si.re/
Substantiv
Declinarea substantivului matisire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | matisire | matisiri |
Articulat | matisirea | matisirile |
Genitiv-Dativ | matisirii | matisirilor |
Vocativ | matisire | matisirilor |
- împreunare a două capete de frânghie sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor din care sunt alcătuite.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online