Mizerie

română

Etimologie

Din latină miseria. Confer franceză misère.

Pronunție

  • AFI: /mi'ze.ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
mizerie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mizerie mizerii
Articulat mizeria mizeriile
Genitiv-Dativ mizeriei mizeriilor
Vocativ ' '
  1. stare de extremă sărăcie, situație nenorocită, vrednică de plâns.
    A murit în mizerie.
  2. aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine.
  3. ceea ce provoacă neplăceri, greutăți, suferință, griji, necazuri.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A face (cuiva) mizerii = a persecuta (pe cineva)


Traduceri

Referințe