Un monah

română

Variante

Etimologie

Din greacă medie μοναχός (monachós), parțial prin intermediul slavă monachŭ; confer italiană monaco, franceză moine, spaniolă monje.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
monah
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monah monahi
Articulat monahul monahii
Genitiv-Dativ monahului monahilor
Vocativ ' '
  1. bărbat care, prin legământ, duce o viață de ascet și trăiește într-o mănăstire.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe