multitudine
română
Etimologie
Din latină multitudo ~inis.
Pronunție
- AFI: /mul.ti'tu.di.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului multitudine | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | multitudine | multitudini |
| Articulat | multitudinea | multitudinile |
| Genitiv-Dativ | multitudinii | multitudinilor |
| Vocativ | ' | ' |
- cantitate mare de ființe, de obiecte etc., considerată ca un ansamblu; mulțime.
Traduceri
Traduceri