română

Etimologie

Din năpusti.

Pronunție

  • AFI: /nə.pus'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năpustire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năpustire năpustiri
Articulat năpustirea năpustirile
Genitiv-Dativ năpustirii năpustirilor
Vocativ năpustire, năpustireo năpustirilor
  1. acțiunea de a năpusti și rezultatul ei.


Traduceri