română

Etimologie

Din verbul a păți.

Pronunție

  • AFI: /pəˈʦit/


Substantiv


Declinarea substantivului
pățit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pățit pățite
Articulat pățitul pățitele
Genitiv-Dativ pățitului pățitelor
Vocativ pățitule pățitelor
  1. (rar) faptul de a păți; întâmplare sau șir de întâmplări (neplăcute) pe care le trăiește cineva.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pățit
Singular Plural
Masculin pățit pățiți
Feminin pățită pățite
Neutru pățit pățite
  1. (adesea substantivat) care a trecut prin multe încercări în viață, care a văzut și a trăit multe; (p.ext.) cu experiență, încercat, experimentat.

Expresii

  • (A fi) Stan pățitul = (a fi) om cu experiență


Traduceri

Etimologie

Din păți.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru păți.

Referințe