română

Variante

Etimologie

Din turcă papuç, maghiară papucs.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
papuc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ papuc papuci
Articulat papucul papucii
Genitiv-Dativ papucului papucilor
Vocativ papucule papucilor
  1. încălțăminte ușoară (fără călcâi), care se poartă în casă; (p.gener.) pantof ușor de vară.
  2. piesă de lemn care se așază la baza unui stâlp pentru a-i mări suprafața de sprijin.
  3. piesă de oțel fixată la capătul inferior al unui pilon, pentru a împiedica strivirea acestuia când este bătut în pământ.
  4. palier pentru rezemarea pe capre a cablului purtător al unui funicular.
  5. piesă folosită la legarea unui conductor electric la bornele unei instalații electrice sau ale unui aparat electric în vederea stabilirii unui contact demontabil.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • (fam.) A o lua (sau a o șterge) la papuc = a fugi
  • (fam.) A fi (sau a pune, a ține etc.) sub papuc = a fi (sau a pune, a ține etc.) sub ascultarea deplină a cuiva, a se lăsa sau a face să se lase condus de cineva
  • (rar) A lăsa (pe cineva) la papuci = a sărăci complet (pe cineva)
  • A da (cuiva) papucii = a da (pe cineva) afară, a obliga (pe cineva) să plece


Traduceri

Etimologie

Confer papucă.

Substantiv

  1. formă alternativă pentru papucă.

Referințe