patinare
română
Etimologie
Din patina.
Pronunție
- AFI: /pa.ti'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului patinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | patinare | patinări |
| Articulat | patinarea | patinările |
| Genitiv-Dativ | patinării | patinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a patina și rezultatul ei; patinaj.
- alunecare alternativă și între limite determinate a unui culisor, într-un ghidaj de translație.
- alunecare a unei roți de vehicul pe calea de rulare, fără învârtirea ei.
Traduceri
Traduceri