Variante de scriere Vezi și : planete, Planete

franceză

(français)

Variante

Etimologie

Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs), variantă a lui πλάνης (planēs, „peregrinând”).

Pronunție


Substantiv

planète f., planètes pl.

  1. (astron.) planetă
  2. (fig.) soartă, baftă

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Hipernime

Locuțiuni

Vezi și

Etimologie

Din planeter.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru planeter.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru planeter.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru planeter.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru planeter.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru planeter.

Referințe