Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
poștă

română

Variante

Etimologie

Din rusă почтъ (počtă).

Pronunție

  • AFI: /'poʃ.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
poștă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poștă poște
Articulat poșta poștele
Genitiv-Dativ poștei poștelor
Vocativ poștă poștelor
  1. instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuirea scrisorilor, a telegramelor, a mandatelor poștale și a coletelor; local în care se află această instituție.
  2. corespondența primită, expediată sau distribuită în aceeași zi sau într-o perioadă dată.
  3. factor poștal.
  4. serviciu de transport pentru călători (și corespondență), cu diligența, folosit înainte de introducerea căilor ferate; vehicul folosit de acest serviciu; diligență, poștalion.
  5. loc de popas, han așezat pe parcursul unui drum, unde călătorii care foloseau poșta găseau vehicule de transport în comun sau cai de schimb.
  6. unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut, egală cu aproximativ 20 km; (p.gener.) (fam.) distanță (mare) nedeterminată.
  7. (pop.) bucată de hârtie unsă cu grăsime, care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a-l speria.
  8. echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Cu prima poștă sau cu poșta viitoare (sau următoare) = cu prima corespondență care urmează să vină sau să plece
  • (fam.) A duce (sau a purta, a umbla cu) poșta = a colporta știri, aprecieri, păreri, zvonuri de la o persoană la altă, a umbla cu vorbe, a face intrigi
  • A fi sau a ajunge cal de poștă = a fi foarte solicitat, a alerga de colo până colo
  • (Cale) de-o poștă = distanță (relativ) mare


Traduceri

Etimologie

Confer poștie.

Pronunție

  • AFI: /'poʃ.tə/


Substantiv

  1. formă alternativă pentru poștie.

Anagrame

Referințe