poligamie
română
Etimologie
Din franceză polygamie.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului poligamie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poligamie | invariabil |
| Articulat | poligamia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | poligamiei | invariabil |
| Vocativ | poligamie | invariabil |
- formă de căsătorie apărută o dată cu sclavia patriarhală, întâlnită și astăzi la unele popoare de religie mahomedană, în care un bărbat are dreptul să se căsătorească în același timp cu mai multe femei; situație în care se găsește un poligam.
- infracțiune comisă de bărbatul căsătorit în același timp cu mai multe femei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online