română

Etimologie

Din franceză propagateur < latină propagator, propagatoris.

Pronunție

  • AFI: /pro.pa.ga'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
propagator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ propagator propagatori
Articulat propagatorul propagatorii
Genitiv-Dativ propagatorului propagatorilor
Vocativ propagatorule propagatorilor
  1. persoană care propagă idei, doctrine etc., care face propagandă, propagandist.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
propagator
Singular Plural
Masculin propagator propagatori
Feminin propagatoare propagatoare
Neutru propagator propagatoare
  1. care se propagă.


Traduceri

Referințe