Variante de scriere Vezi și : Quail

engleză

(English)

Etimologie

Origine incertă; poate în legătură cu neerlandeza medie queilen.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to quail
Infinitiv to quail
Prezent simplu
pers. 3 sg.
quails
Trecut simplu quailed
Participiu trecut quailed
Participiu prezent quailing
  1. a se ofili, a se trece
  2. (astăzi rar) a speria, a intimida
  3. (fig.) a tremura, a fi cuprins de frică, a descuraja

Sinonime

Etimologie

Din engleza medie quaille, quaile, care provine din anglo-normandă quaille, din neerlandeza veche *kwakila (confer limba flamandă de vest kwakkel); încrucișare între *kwak și proto-germanică *hwahtilō (confer neerlandeză dialectală wachtel, germană Wachtel).

Substantiv

quail, pl. quail sau quails

  1. (ornit.) prepeliță
  2. (ieșit din uz) prostituată, târfă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Etimologie

Din franceza veche coaillier (astăzi cailler) < latină coagulare. Confer și (to) coagulate.

Verb


Conjugarea verbului
to quail
Infinitiv to quail
Prezent simplu
pers. 3 sg.
quails
Trecut simplu quailed
Participiu trecut quailed
Participiu prezent quailing
  1. (despre lapte) a se închega, a se covăsi

Sinonime

Referințe