română

Etimologie

Din rândun (ea) + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /rɨn.du'nel/


Substantiv


Declinarea substantivului
rândunel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rândunel rândunei
Articulat rândunelul rânduneii
Genitiv-Dativ rândunelului rânduneilor
Vocativ rândunelule rânduneilor
  1. bărbătușul rândunicii.


Traduceri

Referințe