Etimologie

Din răzeș + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /rə.ze'ʃi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
răzeșiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răzeșiță răzeșițe
Articulat răzeșița răzeșițele
Genitiv-Dativ răzeșiței răzeșițelor
Vocativ răzeșiță răzeșițelor
  1. (în evul mediu, în moldova) țărancă liberă, proprietară de pământ; soție de răzeș.


Traduceri

Referințe