readucător
română
Etimologie
Din a readuce + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /re.a.du.kə'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului readucător | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | readucător | readucătoare |
| Articulat | readucătorul | readucătoarele |
| Genitiv-Dativ | readucătorului | readucătoarelor |
| Vocativ | readucătorule | readucătoarelor |
- dispozitiv de restabilire totală sau parțială a condițiilor inițiale de funcționare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei mărimi la o valoare cuprinsă în intervalul de reglare pentru a se obține funcționarea stabilă a sistemului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online