română

Etimologie

Din verbul a satisface.

Pronunție

  • AFI: /sa.tis.fəˈkut/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
satisfăcut
Singular Plural
Masculin satisfăcut satisfăcuți
Feminin satisfăcută satisfăcute
Neutru satisfăcut satisfăcute
  1. (despre oameni) care este plin de mulțumire, de satisfacție; ale cărui dorințe, exigențe au fost îndeplinite; căruia i s-a dat satisfacție; care exprimă mulțumire; mulțumit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din satisface.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru satisface.

Referințe