sfârșire

română

Etimologie

Din sfârși.

Pronunție

• AFI: /sfɨr'ʃi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sfârșire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sfârșire	sfârșiri
Articulat	sfârșirea	sfârșirile
Genitiv-Dativ	sfârșirii	sfârșirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a sfârși și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri