Sfeclă furajeră

română

Etimologie

Din sfeclă + furajeră.

Pronunție

  • AFI: /'sfe.klə fu.ra'ʒe.rə/


Cuvânt compus

sfeclă furajeră

  1. (bot.) (Beta vulgaris) plantă cu rădăcină voluminoasă ovală, cilindrică sau sferică, cu un conținut de 4-5% zahăr, cultivată pentru hrana animalelor.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe