sprintare
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /sprin'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sprintare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sprintare | sprintări |
| Articulat | sprintarea | sprintările |
| Genitiv-Dativ | sprintării | sprintărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a sprinta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
italiană
(italiano)
Etimologie
Din sprint.
Pronunție
- AFI: /sprin'tare/
Verb
- a sprinta