Variante de scriere Vezi și : stima, știmă

română

Etimologie

Din italiană stima. Confer franceză estime.

Pronunție

  • AFI: /ˈsti.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stimă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stimă stime
Articulat stima stimele
Genitiv-Dativ stimei stimelor
Vocativ ' '
  1. sentiment de prețuire (plină de respect) determinat de meritele sau de calitățile cuiva sau a ceva; considerație, respect, p. ext. atitudine respectuoasă.
    Demn de stimă.
    A inspira stimă.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Paronime

Expresii

  • Cu toată stima sau cu stimă = formulă de politețe folosită, de obicei, la încheierea unei scrisori


Traduceri

Etimologie

Din stima.

Pronunție

  • AFI: /stiˈmə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru stima.

Referințe